masate, s.n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.
(unealtă) s. n., pl. masáte
s.n. – Cuțit, briceag. – Mr. măsat. Tc. masat (Șeineanu, II, 250), cf. ngr. μασάτι, sb. masat.