matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță.
vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matrițéz, 3 sg. și pl. matrițeáză
tranz. (materiale) A prelucra cu matrița. /Din matriță
vb. I. tr. A prelucra (un material) la forjă, în matriță. [< germ. matrizieren].
vb. tr. a prelucra (un material) cu ajutorul unei matrițe. (< germ. matrizieren)