matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A înmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. – Din fr. matriculer.
vb. v. înmatricula, înregistra, înscrie.
vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matriculéz, 3 sg. și pl. matriculeáză