maxilari, -e, s.n., adj. 1. S.n. Fiecare din cele două oase ale feței, în care sunt înfipți dinții; falcă. 2. Adj. Care aparține fălcii, care este în legătură cu falca. – Din lat. maxillaris, fr. maxillaire.
s. (ANAT.) 1. falcă, (fam. fig.) căprior. (Cu un pumn i-a strămutat ~ul.) 2. maxilar inferior v. mandibulă. 3. falcă, mandibulă. (~ la insecte și la crustacee.)
n. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții; falcă. /<lat. maxillaris, fr. maxillaire
s.n. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt înfipte măselele și dinții; falcă. ♢ Maxilar inferior = mandibulă. // adj. Care aparține fălcii. [Cf. fr. maxillaire < lat. maxilla – măsea].