s.f. Denumire generală pentru terapeutica prin masaj, prin gimnastică medicală, prin aparate mecanice, aplicată mai ales în boli articulare sau neuromusculare. – Din fr. mécanothérapie.
s. f., art. mecanoterapía, g.-d. mecanoterapíi, art. mecanoterapíei
f. med. Terapie cu ajutorul factorilor mecanici (masaj, gimnastică, aparate speciale). /<fr. mécanothérapie
s.f. Tratamentul unor boli prin masaj, gimnastică etc. [Gen. -iei. / < fr. mécanothérapie, cf. fr. mécanique, gr. therapeia – tratament].
s. f. tratament al unor boli prin mobilizarea articulațiilor, a mușchilor cu ajutorul a diferite instalații mecanice. (< fr. mécanothérapie)