menstruații, s.f. Hemoragie fiziologică din mucoasa uterină, care apare la femeia adultă în mod regulat și periodic, începând din epoca pubertății, cu întreruperi temporare în perioadele de sarcină și de alăptare, și până la menopauză, când dispare definitiv; soroc, regulă, period. [Pr.: -stru-a-] – Din fr. menstruation.
s. (FIZIOL.) ciclu, period, (pop.) lună, soroc, (înv. și reg.) poală, (reg.) belea, fire, regulă, sărbători (pl.), (Transilv., Ban. și Mold.) rând, (înv.) menstruale (pl.), menstruă, tocmeală, (eufemistic) indispoziție.
s. f. (sil. -stru-a-ți-e), art. menstruáția (sil. -ți-a), g.-d. art. menstruáției; pl. menstruáții, art. menstruáțiile (sil. -ți-i-)
f. Hemoragie fiziologică din mucoasa uterină a femeilor, care se produce lunar (cu întreruperi temporale în perioada de sarcină și de alăptare), începând din perioada pubertății și până la menopauză. [Sil. -stru-a-] /<fr. menstruation
s.f. Funcție fiziologică la femei, care constă dintr-o scurgere de sânge periodică (lunară) pe cale vaginală, începând din epoca pubertății până la încetarea activității glandelor sexuale; menstre. [Gen. -iei. / < fr. menstruation, cf. lat. menstruus – în fiecare lună].