, mentalități, s.f. Fel particular de a gândi al unui individ sau al unei colectivități. – Din fr. mentalité.
s. psihologie, (fig.) optică. (~ unei colectivități.)
s. f., g.-d. art. mentalității; pl. mentalități
f. Mod particular de a gândi. /<fr. mentalité
s.f. Fel propriu în care gândește un individ, o colectivitate etc. [Cf. fr. mentalité].