Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția mereilor definiție dex
mereilor
găsește rime pentru
mereilor
MERÉU, -ÉIE,
merei
, -eie,
adv., adj.
I.
Adv.
1.
Fără
răgaz
,
neîncetat
,
neîntrerupt
,
continuu
,
întruna
; la
intervale
scurte
. ♦ Din ce în ce mai
mult
.
Se
depărtează
mereu
.
2.
(
Reg
.)
Încet
,
fără
grabă
,
domol
;
alene
,
liniștit
,
potolit
.
II.
Adj.
1.
(Înv. și
reg
.) Care se
întinde
unul
după
altul
;
neîntrerupt
;
p. ext.
care se
întinde
până
departe
,
întins
,
vast
.
2.
(
Reg
.; la pl.;
despre
ființe
)
Mulți
,
numeroși
. – Cf. magh.
merö
„
rigid
,
fix
”.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia mereilor
MERÉU
adj. v.
continuu
,
cuprinzător
,
degerat
,
etern
,
înghețat
,
întins
,
larg
,
mare
,
necontenit
,
necurmat
,
neîncetat
,
neîntrerupt
,
nesfârșit
,
paralizat
,
permanent
,
perpetuu
,
vast
,
veșnic
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mereilor
MERÉU
adv.
1.
v.
continuu
.
2.
v.
întotdeauna
.
3.
v.
întruna
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mereilor
MERÉU
adv. v.
agale
,
alene
,
binișor
,
domol
,
încet
,
încetinel
,
încetișor
,
lin
,
liniștit
,
ușurel
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia mereilor
Mereu
≠
încontinuu
,
nicicând
,
niciodată
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia mereilor
meréu
adj. m., pl.
meréi
;
f. sg. și pl.
meréie
(
sil
.
-
re
-
ie
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mereilor
meréu
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia mereilor
MERÉU
1
adv.
1) Tot
timpul
;
fără
răgaz
;
întruna
;
încontinuu
. 2) Tot mai
mult
;
fără
sfârșit
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mereilor
MERÉ//U
2
~ie (~i, ~ie)
Care se
întinde
fără
întrerupere
;
neîntrerupt
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia mereilor
meréu
adv. –
1.
(Trans., adj.)
Continuu
,
fără
întrerupere
. –
2.
Încontinuu
,
neîntrerupt
. –
3.
Totdeauna
,
fără
încetare
. –
4.
(
Banat
, Olt.)
Calm
,
liniștit
.
Origine
necunoscută
. Cuvînt
puțin
studiat
.
Unica
ipoteză
cunoscută
, care-l pune în
legătură
cu mag.
mero
„
curat
” (Bogrea,
Dacor.,
I, 270; Scriban), nu pare
potrivită
. Se
folosește
în toate
provinciile
rom
.,
dar
nu se
află
în
dialecte
.
Ar
putea
fi un der. de la
mere
,
forma
dialectală
a lui
merge
„a
păși
; a
continua
”;
dar
der. cu suf. -
eu
, nu este
curentă
.
Pentru
sensul
adj., cf.
Pașca
,
Dacor.,
X, 315.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia mereilor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK