meremetisiri, s.f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a meremetisi și rezultatul ei; reparare, refacere, restaurare; meremetiseală. ♦ Corvoadă, clacă. – V. meremetisi.
s. v. refacere, reparare, reparat, reparație, restaurare.
s. f., g.-d. art. meremetisírii; pl. meremetisíri
meremetisesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A repara; a reface: a restaura. ♦ (Fam.) A pune în ordine; a aranja, a dichisi. – Din ngr. emeremétisa (aor. lui meremetizo).
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. meremetisésc, imperf. 3 sg. meremetiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. meremetiseáscă