s.f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu fabricarea de piese, obiecte etc. din metale și aliaje pe baza pulberilor metalice. – Din fr. métallocéramique.
s. metalurgia pulberilor.
s. f., g.-d. art. metalocerámicii
f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu fabricarea pulberelor metalice și obținerea din ele a diverselor obiecte. /<fr. métallocéramique
s.f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu fabricarea pulberilor metalice folosite la fabricarea diferitelor obiecte. [Gen. -cii. / < fr. métallocéramique, cf. germ. Metallkeramik].
s. f. ramură a metalurgiei care produce pulberi metalice folosite la fabricarea diferitelor obiecte. (< fr. métallocéramique)