metamerii, s.f. 1. Împărțire a corpului unor animale în segmente asemănătoare, care se succedă. 2. Divizare a mezodermului și a corpului în metamere. – Din fr. métamérie.
s. (BIOL.) segmentare, segmentație. (~ viermilor anelizi.)
s. f., art. metamería, g.-d. art. metameríei; pl. metameríi, art. metameríile
s.f. 1. Varietate a izomeriei care este în legătură cu grupele de atomi. 2. Fel de articulare a segmentelor unui vierme sau ale unui artropod; metamerism. ♦ Constituirea unui organism vegetal din segmente similare. [Gen. -iei. / < fr. métamérie, cf. gr. meta – schimbare, meros – parte].
s. f. 1. diviziune primitivă a mezodermului în metameri. 2. izomerie a doi compuși chimici, care se deduc reciproc unul din altul printr-o transpoziție; metamerism. (< fr. métamérie)