s.f. Ramură a metrologiei care se ocupă cu studiul și cu perfecționarea etaloanelor de măsură. – Din fr. métronomie.
s. f. (sil. -tro-), art. metronomía, g.-d. metronomíi, art. metronomíei
f. Ramură a metrologiei care se ocupă cu studiul instrumentelor și aparatelor de măsură. /<fr. métronomie
s.f. Studiul instrumentrlor și aparatelor de măsură. [Gen. -iei. / < germ. Metronomie].
s. f. studiul instrumentelor și aparatelor de măsură. (< fr. métronomie)