miluiesc, vb. IV. Tranz. l. A da cuiva de pomană. ♦ Spec. (Înv.) A face o danie; a dărui. 2. A se arăta milostiv (1) față de cineva; a se îndura de cineva. – Din sl. milovati.
vb. v. absolvi, alinta, conjura, cruța, dezmierda, ierta, implora, îndura, milostivi, mângâia, salva, scăpa, scuti.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. miluiésc, imperf. 3 sg. miluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. miluiáscă