mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra în mină1 (1). – Din miner.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. minerésc, imperf. 3 sg. minereá; conj. prez. 3 sg. și pl. minereáscă
mineri, s.m. Muncitor calificat care lucrează într-o mină1 (1). – Din fr. mineur.
s. (Transilv.) băieș. (E de profesie ~.)
s. m., pl. minéri
m. Muncitor specializat în lucrările de mină. /<fr. mineur
s.m. Lucrător în mină1 (1). [Cf. fr. mineur].
s. m. lucrător în mină1 (1). (< fr. mineur)