vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. miniáză, 1 pl. miniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. miniéze; ger. miniínd (sil. -ni-ind)
, minieri, -e, adj. Care ține de mină1 (1), privitor la mină1. ♦ În care se găsesc (multe) mine1, în care se practică mineritul. [Pr.: -ni-er] – Din fr. minier.
adj. 1. Referitor la mine1 (1), de mine. 2. În care se găsesc mine, în care se practică mineritul. [Pron. -ni-er. / < fr. minier].