s.f. (Livr.) Minuțiozitate. ♦ ♢ Loc. adv. Cu minuție = amănunțit, minuțios, meticulos. [Acc. și: minuțíe] – Din fr. minutie.
s.f. (Livr.) Minuțiozitate. ♦ ♢ Loc. adv. Cu minuție = amănunțit, minuțios, meticulos. [Acc. și: minuțíe] – Din fr. minutie.
s. v. atenție, grijă, meticulozitate, migală, migăleală, minuțiozitate, scrupulozitate.
s. v. atenție, grijă, meticulozitate, migală, migăleală, minuțiozitate, scrupulozitate.
s.f. (Liv.) Minuțiozitate. [Gen. -iei, var. minuțiune s.f. / cf. fr. minutie, lat. minutia].
s.f. (Liv.) Minuțiozitate. [Gen. -iei, var. minuțiune s.f. / cf. fr. minutie, lat. minutia].
s. f. minuțiozitate. (< fr. minutie)
s. f. minuțiozitate. (< fr. minutie)