Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția miorlait definiție dex
miorlait
găsește rime pentru
miorlait
Cuvinte apropiate:
miorcăit
,
miorlăi
,
miorlăit
,
miorlăit
,
miorlâi
MIORLĂÍ,
miórlăi
,
vb.
IV
.
1.
Intranz. (
Despre
pisici
) A
mieuna
.
2.
Intranz. și refl. Fig. (Depr.) A
vorbi
, a
plânge
cu
glas
subțire
și
tânguitor
; a (se)
smiorcăi
. [Var.: (
reg
.)
mierlăi
,
miorlâí
vb.
IV
] – Din
miorlau
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
MIORLĂÍ
vb. v.
mieuna
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
MIORLĂÍ
vb. v.
miorcăi
,
plânge
,
smiorcăi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
miorlăí
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl.
miórlăie
,
imperf. 3 sg.
miorlăiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miorlait
A MIORLĂÍ miórlăi
intranz.
1)
(
despre
pisici
)
A
scoate
sunete
prelungi
,
caracteristice
speciei
; a
mieuna
. 2)
fig. fam. (
despre
persoane
)
A
cânta
prost
. 3)
fig. fam. (mai
ales
despre
copii
)
A
plânge
prefăcut
,
trăgând
repetat
și
zgomotos
aerul
pe
nas
; a se
smiorcăi
; a se
sclifosi
. 4)
fig. peior.
A
vorbi
cu
glas
subțire
și
tânguitor
. /Din
miorlau
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia miorlait
A SE MIORLĂÍ mă miórlăi
intranz. fam. (
despre
persoane
)
A
vorbi
întruna
despre
neplăcerile
proprii
,
căutând
să
trezească
milă
. /Din
miorlau
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
1
,
miorlăituri
,
s.n.
Faptul
de
a (se)
miorlăi
;
sunet
caracteristic
scos
de
pisică
;
miorlăială
,
miorlăitură
;
p. gener.
sunet
asemănător
scos
de alte
animale
sau de
om
. ♦ Fig. (Depr.)
Plâns
subțire
și
tânguitor
. – V.
miorlăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
2
, -Ă,
miorlăiți
, -te,
adj. (
Despre
pisici
) Care
miorlăie
;
miorlăitor
. ♦ Fig. (Depr.;
despre
oameni
sau
glasul
lor
)
Plângăreț
,
tânguitor
. – V.
miorlăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
1
,
miorlăituri
,
s.n.
Faptul
de
a (se)
miorlăi
;
sunet
caracteristic
scos
de
pisică
;
miorlăială
,
miorlăitură
;
p. gener.
sunet
asemănător
scos
de alte
animale
sau de
om
. ♦ Fig. (Depr.)
Plâns
subțire
și
tânguitor
. – V.
miorlăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
2
, -Ă,
miorlăiți
, -te,
adj. (
Despre
pisici
) Care
miorlăie
;
miorlăitor
. ♦ Fig. (Depr.;
despre
oameni
sau
glasul
lor
)
Plângăreț
,
tânguitor
. – V.
miorlăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
adj. v.
plângăreț
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
s. v.
mieunat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
s. v.
mieunat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT
adj. v.
plângăreț
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miorlait
miorlăít
s. n., pl.
miorlăíturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miorlait
miorlăít
s. n., pl.
miorlăíturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT ~uri
n.
Strigăt
caracteristic
scos
de
pisică
sau de unele
animale
. /v.
a
miorlăi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia miorlait
MIORLĂÍT ~uri
n.
Strigăt
caracteristic
scos
de
pisică
sau de unele
animale
. /v.
a
miorlăi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia miorlait
MIORLÂÍ
vb.
IV
v.
miorlăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miorlait
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK