mistuitori, -oare, adj. 1. Care mistuie (2); distrugător, nimicitor. 2. Fig. Care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (încetul cu încetul). [Pr.: -tu-i-] – Mistui + suf. -tor.
adj. v. consistent, hrănitor, nutritiv, sățios, suculent.
adj. m, (sil. -tu-i-), pl. mistuitóri; f. sg. și pl. mistuitoáre