definiția mizerei definiție dex

mizeri, -e, adj., s.m. și f. (Livr.) 1. Adj., s.m. și f. (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. Adj. (Despre starea, mediul în care se află oamenii, despre obiecte etc.) Care denotă o situație foarte proastă; p. ext. sărăcăcios. [Acc. și: mizér] – Din lat. miser, -a, it. misero.

mizeri, -e, adj., s.m. și f. (Livr.) 1. Adj., s.m. și f. (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. Adj. (Despre starea, mediul în care se află oamenii, despre obiecte etc.) Care denotă o situație foarte proastă; p. ext. sărăcăcios. [Acc. și: mizér] – Din lat. miser, -a, it. misero.

adj. v. sărăcăcios.

adj. v. biet, deplorabil, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, păcătos, prăpădit.

adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.

adj. v. sărăcăcios.

adj. v. biet, deplorabil, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, păcătos, prăpădit.

adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.

adj. m., s. m., pl. mízeri; f. sg. mízeră, pl. mízere

adj. m., s. m., pl. mízeri; f. sg. mízeră, pl. mízere

1) și substantival Care nu dispune de mijloace de existență; lipsit de mijloace materiale; sărman; sărac; nevoiaș. 2) Care manifestă sărăcie extremă; în stare de mare sărăcie. /<lat. miser, ~a, it. misero

1) și substantival Care nu dispune de mijloace de existență; lipsit de mijloace materiale; sărman; sărac; nevoiaș. 2) Care manifestă sărăcie extremă; în stare de mare sărăcie. /<lat. miser, ~a, it. misero

adj. (Liv.) Sărman, sărac, nenorocit; vrednic de milă, de compătimire. [< lat. miser].

adj. (Liv.) Sărman, sărac, nenorocit; vrednic de milă, de compătimire. [< lat. miser].

adj. sărman, nenorocit. ♢ vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. miser, it. misero)

adj. sărman, nenorocit. ♢ vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. miser, it. misero)