mofluji, -ze, s.m. și f., adj. 1. (Înv.) (Om) falit; (om) sărăcit, ruinat; (om) sărac. ♢ Expr. A ieși (sau a rămâne) mofluz = a da faliment. 2. (Om) înșelat, păgubit; p. ext. (om) nemulțumit, dezamăgit, blazat. [Pl. și: mofluzi. – Var.: muflúz, -ă s.m. și f., adj.] – Din tc. müflüz.
s. m., adj. m. (sil. -fluz), pl. moflúji/moflúzi; f. sg. moflúză, g.-d. art. moflúzei, pl. moflúze
m. 1) înv. Persoană declarată (de instanțele judiciare) în stare de faliment; falit. 2) Persoană care vădește în permanență rea dispoziție și nemulțumire. /<turc. müflüz