montaje, s.n. 1. Montare1; (concr.) ansamblu, sistem rezultat în urma unei montări. 2. Reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compoziție pentru a obține un ansamblu; (concr.) ansamblu realizat astfel. 3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului. 4. Combinarea într-o ordine succesivă logică și într-un tot unitar, a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o operă literară, dintr-o compoziție muzicală etc., în vederea unei transmisiuni radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol. Montaj literar. – Din fr. montage.
n. 1) Sistem tehnic obținut din montarea unor piese, mecanisme. 2) Revenire într-o anumită ordine a unor elemente independente (fotografii, vederi, fragmente literare etc.). 3) Asamblare a secvențelor imaginii și a sunetului unui film într-o anumită succesiune. 4): ~ radiofonic combinare succesivă a diferitelor fragmente literare sau muzicale în vederea unei transmisiuni radiofonice. /<fr. montage
s.n. 1. Montare. 2. Combinare a unor scene de film într-o succesiune naturală pentru a forma un tot artistic. ♢ Montaj radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o piesă sau dintr-o operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice; montaj de versuri = combinare de diverse poezii. 3. (În pictură, grafică, fotografie) Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție cu scopul de a obține un nou ansamblu; (concr.) ansamblu astfel realizat. 4. Sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, a unor mecanisme etc. ♦ Sistem de montare. [< fr. montage].
s. n. 1. montare. 2. etapă finală în realizarea unui film, în asamblarea scenelor filmate într-o anumită succesiune. ♢ operație care constă în alăturarea prin tăiere și lipire ulterioară a fragmentelor de peliculă. o ~ radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și episoadelor caracteristice dintr-o piesă, operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice. 3. (în pictură, grafică, fotografie) reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție, cu scopul de a obține un nou ansamblu. 4. sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, mecanisme etc. (< fr. montage)