Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția morale definiție dex
morale
găsește rime pentru
morale
Cuvinte apropiate:
moale
,
moral
(adj.),
moral
(s.n.),
morală
MORÁL, -Ă,
morali
, -e
, adj., s.n.
I.
Adj.
1.
Care
aparține
moralei
,
conduitei
admise
și
practicate
într-o
societate
, care se
referă
la
morală
;
etic
; care este
conform
cu
morala
;
cinstit
,
bun
;
moralicesc
. ♦ Care
conține
o
învățătură
;
moralizator
.
2.
Care
aparține
psihicului
,
spiritului
,
intelectului
, care se
referă
la
psihic
,
spirit
sau
intelect
;
spiritual
,
intelectual
.
II.
S.n.
1.
Ansamblul
facultăților
sufletești
și
spirituale
.
2.
Stare
afectivă
,
dispoziție
sufletească
temporară
care
privește
puterea
,
dorința
,
fermitatea
de a
suporta
pericolele
,
oboseala
,
dificultățile
. ♦
Curaj
,
tărie
sufletească
. ♢ Expr.
A
ridica
moralul
(cuiva) = a
îmbărbăta
(pe cineva).
A(-i)
scădea
(cuiva)
moralul
= a (se)
demoraliza
, a (se)
descuraja
. – Din lat.
moralis, -e,
fr.
moral
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia morale
MORÁL
adj.
1.
etic
.
(O
comportare
~.)
2.
v.
moralizator
.
3.
v.
spiritual
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia morale
Moral
≠
amoral
,
imoral
,
nemoral
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia morale
morál
adj. m., pl.
moráli
;
f. sg.
morálă
,
pl.
morále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia morale
MORÁL
1
~ă (~i, ~e)
1) Care ține de
morală
;
referitor
la
morală
. 2) Care
conține
o
morală
. 3) Care ține de
lumea
interioară
a
omului
;
referitor
la
spiritul
omului
. 4) Care
corespunde
moralei
; în
conformitate
cu
morală
. /<lat.
moralis, ~e
, fr.
moral
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia morale
morál (morálă),
adj. –
Etic
. Fr.
moral
.
– Der.
morală
,
s.f. (
etică
;
dojană
), din fr.
morale;
moralicesc
,
adj. (
moral
), înv.,
sec
. XVIII;
moralicește
,
adv. (
moralmente
);
moralitate
,
s.f., din fr.
moralité
;
moraliza
,
vb., din fr.
moraliser
;
moralizator
,
adj., din fr.
moralisateur
;
moralmente
,
adv., din fr.
moralement
;
moralist
,
s.m., din fr.
moraliste
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia morale
MORÁL, -Ă
adj.
1.
Conform
principiilor
moralei
. ♦ Din care se
trage
o
învățătură
,
didactic
.
2.
Referitor
la
psihic
,
spirit
sau
intelect
;
intelectual
,
spiritual
. //
s.n.
Ansamblul
facultăților
psihice
,
spirituale
. ♦
Stare
de
spirit
,
dispoziție
sufletească
. ♦
Curaj
. [Cf. lat.
moralis
, fr.
moral
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia morale
MORÁL, -Ă
I.
adj.
1.
conform
principiilor
moralei
. ♢ din care se
trage
o
învățătură
,
didactic
. 2.
referitor
la
psihic
,
spirit
sau
intelect
,
intelectual
,
spiritual
. II. s. n. 1.
ansamblul
facultăților
psihice
,
spirituale
. 2.
stare
de
spirit
. ♢
curaj
. (< lat.
moralis
, fr.
moral
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia morale
MORÁLĂ,
morale,
s.f.
1.
Ansamblul
normelor
de
conviețuire
, de
comportare
a
oamenilor
unii
față
de
alții
și
față
de
colectivitate
și a
căror
încălcare
nu este
sancționată
de
lege
, ci de
opinia
publică
;
etică
. ♦
Comportare
(
lăudabilă
);
moravuri
.
2.
Disciplină
științifică
care se
ocupă
cu
normele
de
comportare
a
oamenilor
în
societate
; (concr.)
carte
care
cuprinde
aceste
norme
;
etică
.
3.
(Fam.)
Dojană
,
mustrare
. ♦
Concluzie
moralizatoare
cuprinsă
într-o
scriere
, mai
ales
într-o
fabulă
;
învățătură
. – Din lat.
moralis
, fr.
morale
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia morale
MORÁLĂ
s.
1.
etică
.
(~ unei
societăți
date
.)
2.
învățătură
,
pildă
, (
rar
)
moralitate
, (înv.)
matimă
.
(~ unei
fabule
.)
3.
v.
ceartă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia morale
morálă
s. f., g.-d.
art
.
morálei
;
pl.
morále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia morale
MORÁL//Ă ~e
f.
1)
Formă
a
conștiinței
sociale
care
reflectă
și
fixează
idei
,
concepții
,
convingeri
privind
comportarea
individului
în
societate
. 2)
Disciplină
care se
ocupă
cu
studiul
acestei
forme
a
conștiinței
sociale
. 3)
Observație
cu
caracter
moralizator
. 4)
Concluzie
moralizatoare
dedusă
dintr-un
eveniment
sau dintr-o
operă
literară
. [G.-D.
moralei
] /<lat.
moralis
, fr.
morale
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia morale
MORÁLĂ
s.f.
1.
Formă
a
conștiinței
sociale
care
cuprinde
anumite
idei
,
concepții
,
convingeri
privind
normele
de
conviețuire
și de
comportare
a
oamenilor
în
raporturile
dintre
ei și
față
de
societate
.
2.
(
Fam.
)
Mustrare
,
dojană
.
3.
Parte
a unei
fabule
care
conține
o
învățătură
;
concluzie
moralizatoare
desprinsă
dintr-o
scriere
literară
. [Cf. fr.
morale
, lat.
moralis
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia morale
MORÁLĂ
s. f.
1.
ansamblul
ideilor
,
concepțiilor
,
convingerilor
privind
normele
de
conviețuire
și de
comportare
a
oamenilor
în
raporturile
dintre
ei și
față
de
societate
. 2.
etică
. 3.
parte
a unei
fabule
care
conține
o
învățătură
;
concluzie
moralizatoare
dintr-o
scriere
literară
. 4. (fam.)
mustrare
,
dojană
. (< fr.
morale
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia morale
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK