morocăneli, s.f. (Reg.) Acțiunea de a morocăni; mustrare, cicăleală. – Morocăni + suf. -eală.
s. posăcie, posomoreală, ursuzenie, ursuzlâc, (rar) posăceală. (~ unui om prost dispus.)
s. v. bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială.
s. f., g.-d. art. morocănélii; pl. morocănéli