mortăciuni, s.f. Stârv, hoit, leș de animale și de păsări; p. ext. cadavru. ♦ Fig. Ființă foarte slabă, lipsită de energie și de sănătate. – Lat. morticina.
s. 1. cadavru, corp, hoit, leș, stârv, trup, (reg.) stârvină, (Transilv.) hanț, (înv., în Transilv.) dabilă. (I-a găsit ~ într-o văgăună.) 2. căzătură, pieritură. (O ~ de cal.)
s. f., g.-d. art. mortăciúnii; pl. mortăciúni
f. 1) Animal mort; stârv. 2) fig. Ființă lipsită de vlagă, de energie și de sănătate. /<lat. morticina