moșesc, vb. IV. 1. Tranz. A da ajutorul necesar unei femei la naștere; a da nou-născutului primele îngrijiri, a-i tăia buricul. 2. Intranz. și refl. (Fam.) A lucra încet, a se trudi mult la un lucru, a se căzni (fără succes); a se mocăi, a se mocoși. – Din moașă.
n. pop. 1) Ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia și psihologia sarcinii și nașterii. 2) Profesia de moașă. /v. a moși
n. pop. 1) Ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia și psihologia sarcinii și nașterii. 2) Profesia de moașă. /v. a moși