definiția motaia definiție dex

, móțăi, vb. IV. Intranz. 1. A ațipi șezând; a adormi ușor și intermitent; a picoti, a dormita. 2. A da din cap (în semn de afirmație, de salut, de mustrare). [Prez. ind. și: moțăiesc] – Moț¹ + suf. -ăi.

, móțăi, vb. IV. Intranz. 1. A ațipi șezând; a adormi ușor și intermitent; a picoti, a dormita. 2. A da din cap (în semn de afirmație, de salut, de mustrare). [Prez. ind. și: moțăiesc] – Moț¹ + suf. -ăi.

vb. v. ațipi.

vb. v. ațipi.

vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. móțăie, imperf. 3 sg. moțăiá

vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. móțăie, imperf. 3 sg. moțăiá

intranz. 1) A ațipi, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a dormita; a piroti; a picoti; a somnola. 2) A da ușor din cap (în semn de salut, de aprobare etc.). /moț + suf. ~ăi

intranz. 1) A ațipi, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a dormita; a piroti; a picoti; a somnola. 2) A da ușor din cap (în semn de salut, de aprobare etc.). /moț + suf. ~ăi