motorizez, vb. I. Tranz. A înzestra cu motor, cu tracțiune mecanică; a înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică. – Din fr. motoriser.
vb., ind. prez. 1 sg. motorizéz, 3 sg. și pl. motorizeáză
tranz. (vehicule) A dota cu motor; a înzestra cu tracțiune mecanică. ~ o divizie de infanterie. /<fr. motoriser
vb. I. tr. A înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică; a mecaniza. ♦ A echipa un vehicul cu un motor. [< fr. motoriser, cf. germ. motorisieren].