mototoli, -oale, s.n., adj. 1. S.n. Obiect făcut cocoloș; ghem, ghemotoc. ♢ Expr. A face (pe cineva) mototol = a doborî (pe cineva) la pământ, a lăsa nemișcat, inert. A se face mototol = a se strânge, a se ghemui (de durere etc.). 2. Adj. (Adesea substantivat) Încet la lucru, bleg, moale; nătâng, prost. – Din mototoli (derivat regresiv).
n. Lucru boțit și strâns în formă de ghem; cocoloș; ghemotoc. ♢ A face ~ a mototoli. /v. a mototoli
Care este greoi, neîndemânatic și nepriceput. /v. a mototoli
mototolesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face mototol, a (se) strânge ghem, a (se) ghemui. ♢ A (se) șifona, a (se) cocoloși; a (se) boți. – Probabil formație onomatopeică.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mototolésc, imperf. 3 sg. mototoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. mototoleáscă
tranz. 1) (lucruri) A comprima dând formă de ghem; a face mototol. 2) A face să se mototolească; a boți; a șifona. /Onomat.