, moviliți, -te, adj. (Reg.) Așezat, clădit în formă de movilă. – V. movili.
movilițe, s.f. Diminutiv al lui movilă; moviluță. – Movilă + suf. -iță.
s. 1. (GEOGR.) (reg.) moviluță. 2. v. mu-șuroi.
s. f., g.-d. art. movilíței; pl. movilíțe