mulși, -se, adj. (Despre vaci, oi etc.) Căreia i s-a extras lapte din uger; (despre lapte) care a fost extras din uger. – V. mulge.
mulși, -se, adj. (Despre vaci, oi etc.) Căreia i s-a extras lapte din uger; (despre lapte) care a fost extras din uger. – V. mulge.
s. mulgere, mulsoare, (rar) mulgătură, mulsătură, (reg.) mulgare, mulsură, mulzare. (~ul vacilor.)
s. mulgere, mulsoare, (rar) mulgătură, mulsătură, (reg.) mulgare, mulsură, mulzare. (~ul vacilor.)
mulg, vb. II. Tranz. 1. A extrage, manual sau mecanic, laptele din ugerul femelelor unor animale domestice. ♢ Mașină de muls = aparat destinat mulgerii mecanice. ♢ Expr. Vacă bună de muls = persoană sau situație care poate fi exploatată, de pe urma căreia, prin abuz, se pot trage foloase. 2. Fig. Atrage foloase, a profita; a exploata pe cineva. 3. Compus: (Zool.) mulge-capre subst. = lipitoare. – Lat. mulgere.
tranz. 1) (femele ale unor mamifere) A trage de mamele pentru a stoarce lapte. 2)fig. (persoane) A stoarce de bunuri materiale în mod sistematic. ♢ Vacă bună de muls persoană sau situație care, fiind exploatată (abuziv), poate aduce foloase. /<lat. mulgere
vb. – 1. A stoarce laptele din uger. – 2. A tapa de bani. – Mr. mulgu, mulșu, muldzire, megl. mulg, mulziri. Lat. mŭlgĕre, forma populară în loc de mŭngĕre (Densusianu, Hlr., I, 147; Pușcariu 1112; Candrea-Dens., 1164; REW 5729), cf. it. mungere, v. fr. moudre, prov. molzer, cat. muñyir, astur. muñir, gal. moger, port. mungir. – Cf. smulge. Der. mulgare, s.f. (oaie cu lapte); mulzare, s.f. (oaie cu lapte), prin încrucișare cu mînzare; mulgaș, s.m. (mulgător); mulgătoare, s.f. (oaie sau vacă cu lapte); mulgător, s.m. (cel care mulge); mulgecapre, s.f. (lipitoare, Caprimulgus europaeus); muls, s.n. (mulgere); mulsoare, s.f. (acțiunea de a mulge), cu suf. -oare, cf. unsoare; mulsură, s.f. (muls), cu suf. -ură, cf. strînsură (după Pușcariu 1113; Candrea-Dens., 1166 și REW 5737, direct din lat. mŭlsūra, cf. Rosetti, II, 159).
(zool.) s. f. (sil. -pre)