, mumífic, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifiá vb. I.] – Din it. mummificare, fr. momifier.
intranz. 1) fig. (despre ființe) A se transforma în mumie, a deveni mumie. 2) (despre fructe) A se acoperi cu zbârcituri; a se zbârci. /<it. mummificare, fr. momifier
vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie. 2. refl. (Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i. mumífic. / cf. it. mumificare].