musafiri, -e, s.m. și f. Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă vremelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Var.: mosafír, -ă s.m. și f.] – Din tc. misāfir.
s. invitat, oaspete, (rar) vizitator, (reg.) vindic, (prin Ban. și Transilv.) gost, ospecioi. (A avut un ~ de seamă.)
m. și f. Persoană care vine în musafirie (la cineva sau undeva); oaspete. /<turc. musafir
s.m. – Invitat, oaspete. – Var. mosafir. Mr. musafir. Tc. (arab.) müsafir (Roesler 599; Lokotsch 1510a; Ronzevalle 161), cf. ngr. μουσαφίρης, alb. musafir. – Der. musafirlîc, s.n. (înv., vizită), din tc. müsarfirlik.