năluciri, s.f. Faptul de a (se) năluci; (concr.) nălucă. – V. năluci.
s. 1. v. fantomă. 2. v. închipuire. 3. v. ha-lucinație. 4. v. iluzie.
s. f., g.-d. art. nălucírii; pl. nălucíri