naționalizez, vb. I. Tranz. 1. A trece din proprietate particulară în proprietatea statului unele întreprinderi, pământul, unele zăcăminte etc. 2. (Rar) A imprima sau a da caracter național, a adapta la specificul național. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. nationaliser.
vb. v. împământeni, naturaliza.
vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. naționalizéz; 3 sg. și pl. naționalizeáză
tranz. (pământ, imobile, întreprinderi, mijloace de producție etc.) A trece din proprietate privată în pro-prietatea statului; a etatiza. [Sil. -ți-o-] /<fr. nationaliser
vb. I. tr. 1. A trece (mijloace de producție, averi, imobile etc.) în proprietatea statului. 2. (Rar) A imprima un caracter național. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. nationaliser, rus. nationalizirovati].
vb. tr. 1. a imprima, a da caracter național. 2. a trece (mijloace, bunuri proprietate privată) în proprietatea statului. (< fr. nationaliser)