narodnici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care aparține narodnicismului, privitor la narodnicism; narodnicist. 2. S.m. și f. Adept al narodnicismului. – Din rus. narodnik.
Care ține de narodnicism; propriu narodnicismului. /<rus. narodnik
m. și f. Adept al narodnicismului. /<rus. narodnik
adj. Referitor la narodnicism, propriu narodnicismului; narodnicist. // s.m. și f. Adept al narodnicismului. [< rus. narodnik < narod – popor].
adj., s. m. f. (adept) al narodnicismului; narodnicist. (< rus. narodnik)