năvădesc, vb. IV. Tranz. (La războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedí, nividí vb. IV] – Din sl. navoditi.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădésc, imperf. 3 sg. năvădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. năvădeáscă
vb. – A urzi, a dispune urzeala. – Var. năvedi, nevedi. Mr. năvădire, megl. năviies. Sl. navesti, navedą „a duce” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 460; Miklosich, Lexicon, 398), cf. dovedi, izvodi. – Der. năvădit, s.n. (urzeală); năvăditură, s.f. (urzit). Megl. provine direct din bg. navijă.