necromanți, -te, s.m. și f. Persoană care se ocupă cu necromanția. [Var.: (înv.) necromán, -ă, s.m. și f.] – Din ngr. nekrómantis, fr. nécroman(t).
s. m. (sil. -cro-), pl. necrománți
s.m. și f. Cel care practică necromanția. [< fr. nécromant].
s. m. f. cel care practică necromanția. (< fr. nécromant)