nefericesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).
vb. a nenoroci. (Te rog să nu-l ~.)
≠ a ferici
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericésc, imperf. 3 sg. nefericeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nefericeáscă
tranz. rar (persoane) A face să nu fie fericit. /Din nefericit