netoți, netoate, adj., s.m. și f. (Persoană) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără judecată; (om) redus la minte; prost, nătărău, neghiob, prostănac. – Ne- + tot.
adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.
≠ inteligent, mintios
adj. m., s. m., pl. netóți; f. sg. netoátă, pl. netoáte
și substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob; nerod; tâmp; tont; nătâng; năuc; stupid. /ne- + tot