nevroame, s.n. Tumoare benignă foarte dureroasă, care se dezvoltă în țesutul sau pe traiectul unui nerv. [Var.: neuróm s.n.] – Din fr. névrome.
s. n. (sil. -vrom), pl. nevroáme
n. Tumoare benignă, formată într-o structură a sistemului nervos. /<fr. néurome
s.n. v. neurom.
s. n. tumoare care se dezvoltă în interiorul nervilor. (< fr. névrome)
s.n. v. nevrom.
s.n. (Med.) Tumoare benignă a nervului simpatic. [Pl. -oame, var. nevrom s.n. / < fr. neurome].