nisétru (nisétri),
s.m. –
Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl.
jesetrŭ,
probabil prin
intermediul bg.,
rus.
esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr.
jesetra (bg.
nesetra, Conev 53, pare
dubios sau der. din
rom.).
Fonetismul este
curios. S-a
explicat (Tiktin) ca
rezultat dintr-un *
isetru, cu
aglutinarea articolului.