obliterări, s.f. Acțiunea de a (se) oblitera și rezultatul ei; obliterație. – V. oblitera.
s. f., g.-d. art. obliterării; pl. obliterări
s.f. Acțiunea de a (se) oblitera și rezultatul ei; dispariție, ștergere, obliterație. [< oblitera].
(o-bli-) s. f., g.-d. art. obliterắrii; pl. obliterắri