obturații, s.f. Obturare. ♦ (Med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ♢ Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. – Din fr. obturation.
s. f. (sil. -ți-e), art. obturáția (sil. -ți-a), g.-d. art, obturáției; pl. obturáții, art. obturáțiile (sil. -ți-i-)
s.f. Obturare. ♦ (Med.) Astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ♢ Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. [Gen. -iei, var. obturațiune s.f. / cf. fr. obturation, lat. obturatio].