s.m. v. ocheană.
, ocheane, s.n. Nume dat unor instrumente optice portative care măresc unghiul sub care se văd obiectele depărtate de pe suprafața pământului, permițând o mai bună distingere a detaliilor. – Din it. occhiale, adaptat la cuvintele românești terminate în -an.
s. (înv.) perspectivă. (Privește cu ~ul.)
n. Instrument optic pentru examinarea amănunțită, cu un singur ochi, a obiectelor situate la distanțe mari de observator; lunetă. [Sil. -chean] /<it. occhiale
s. n. instrument optic care apropie obiectele depărtate. (după it. occhialone)
ochene, s.f. Pește lung de 20-30 cm, cu capul mic, cu partea dorsală cenușie-albăstrie, iar cea ventrală albă și cu aripioarele roșii; babușcă (Rutilus rutilus). ♦ Roșioară. [Var.: (reg.) ocheán s.m.] – Ochi1 + suf. -ean.