oficializez, vb. I. Tranz. A da sau a face să dobândească un caracter oficial; a consfinți (prin lege). [Pr.: -ci-a-] – Din fr. officialiser.
vb. 1. v. instituționaliza. 2. v. legaliza.
vb. (sil. -ci-a-), ind. prez. 1 sg. oficializéz, 3 sg. și pl. oficializeáză
tranz. rar A face să capete caracter oficial; a legaliza; a consimți. [Sil. -ci-a-] /<fr. officialiser