(1) ojoage, s.n., (2) ojogi, s.m. (Reg.) 1. S.n. Băț (cu o cârpă udă la un capăt) folosit pentru a curăța cuptorul de spuză, pentru a mișca jarul etc. 2. S.m. Fig. Om înalt și subțire. [Var.: ojóc s.n.] – Din magh. azsag.
s. v. cociorvă.
(om înalt) s. m., pl. ojógi
(băț, coajă de mesteacăn) s. n., pl. ojoáge