s.f. Anomalie sexuală care constă în obținerea orgasmului prin autoexcitație (de obicei manuală); masturbație, onanism, malahie. – Din lat. onania, germ. Onanie.
s.f. Anomalie sexuală care constă în obținerea orgasmului prin autoexcitație (de obicei manuală); masturbație, onanism, malahie. – Din lat. onania, germ. Onanie.
s. masturbare, masturbație, onanism, (înv.) malahie.
s. masturbare, masturbație, onanism, (înv.) malahie.
(pocitanie) s. f. (sil. -ni-e), art. onánia (sil. -ni-a), g.-d. art. onániei; pl. onánii, art. onániile (sil. -ni-i-)
(pocitanie) s. f. (sil. -ni-e), art. onánia (sil. -ni-a), g.-d. art. onániei; pl. onánii, art. onániile (sil. -ni-i-)
f. Autoexcitare artificială a organelor sexuale pentru obținerea orgasmului; masturbație. /<lat. onania, germ. Onanie
f. Autoexcitare artificială a organelor sexuale pentru obținerea orgasmului; masturbație. /<lat. onania, germ. Onanie
s.f. – Stîrpitură, avorton. – Var. nanie. Probabil din ngr. νάννος, „pitic”, cu aglutinarea art. o, cf. omidă (Philippide, Principii, 107; Scriban). Der. de la personajul biblic Onan (Bogrea, Dacor., IV, 836; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 171) este mai incertă din punct de vedere semantic și istoric.
s. f. 1. masturbație; onanism. 2. (fig.) vorbărie goală, muncă neeficientă. (< lat. onania, germ. Onanie)
s. f. 1. masturbație; onanism. 2. (fig.) vorbărie goală, muncă neeficientă. (< lat. onania, germ. Onanie)