opozanți, -te, s.m. și f. 1. Oponent. 2. (În țările cu regim parlamentar) Persoană care face parte dintr-un partid sau dintr-un grup politic de opoziție. ♢ (Adjectival) Ziar opozant. – Din fr. opposant.
și substantival 1) Care se opune unui act juridic, unei măsuri sau unei autorități. Minoritate ~tă. 2) Care face parte din opoziție; de opoziție. Fracțiune ~tă. /<fr. opposant
s.m. și f. 1. Oponent. 2. Cel care face parte dintr-un partid de opoziție. [< fr. opposant].