optimetre, s.n. Instrument optic de mare precizie cu care se măsoară dimensiunile pieselor. – Din fr. optimètre.
s. n. (sil. -tru), art. optimétrul; pl. optimétre
n. Instrument optic de mare precizie pentru măsurarea dimensiunilor unor piese. /<fr. optimetre
s.n. (Tehn.) Instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor pieselor. [< fr. optimètre].
s. n. instrument optic de precizie pentru măsurarea dimensiunilor pieselor. (< fr. optimètre)