opulențe, s.f. (Livr.) Bogăție, belșug, abundență. – Din fr. opulence, lat. opulentia.
s. v. abundență, belșug, bogăție, îmbelșugare, îndestulare, prisos.
≠ mizerie, pauperitate, penurie, pauperism
s. f., g.-d. art. opulénței; pl. opulénțe
f. Caracter opulent. /<fr. opulence, lat. opulentia
s.f. (Liv.) Bogăție, îmbelșugare, belșug. [< fr. opulence, lat. opulentia].
s. f. bogăție, belșug, abundență. (< fr. opulence, lat. opulentia)